Schimbarea vine din noi înșine

De un pic de timp încerc să renunț la modul de a gândi negativ în acest scop v-am mai spus că citesc o carte dintre multele de dezvoltare personală „MEDITATII PENTRU A-TI VINDECA VIATA” de LOUISE L.HAY. De fapt acum o recitesc , îmi notez unele idei și încerc să înțeleg ce este de înțeles.

Printre altele am ajuns să mă gândesc ieri, într-un moment de meditație și comunicare cu mine însumi, la el, la soțul meu. Adică întradevăr că el a fost nedrept cu mine în unele situații , dar poate nici eu nu am fost mai bună cu el. M-am plâns întotdeauna de faptul că atât el cât și mama lui mă critică la orice pas, dar oare eu nu fac acelaș lucru? Mă bat în piept precum că eu îl iubesc , dar mă întreb oare asta este iubire?

Reflectând la comportamentul meu față de el îmi dau seama că lasă foarte mult de dorit. Îmi doresc să mă schimb , să atrag asupra mea doar bine și nimic mai mult. Îmi doresc să îl iubesc și să îl accept așa cum este cu bune și cu rele , pentru că este al meu și îmi face inima să tresalte atunci când mă sărută. E prea ușor și de mare laș să accepți gândul despărțirii, mai greu este să lupți , să muncești să salvezi o relație.

Și pentru asta trebuie schimbare, dar aceasta nu poate veni decât din fiecare dintre noi. Adică eu nu pot pretinde ca el să se schimbe, căci nu pot controla ce gândește altcineva. Singura persoană asupra căruia eu am putere sunt eu și deci aleg să îmi asum puterea înapoi asupra gândurilor și a acțiunilor mele căci prin acestea îmi pot schimba viața.

Printre alte motive de ceartă uneori se afla un viciu ce îl are și uneori ipocrită fiind mă mințeam chiar și pe mine când spuneam că motivul pentru care mă deranjează acesta este că primejduirea sănătății sale. Apoi mai ieri, alaltăieri mi-am pus întrebarea este oare acesta motivul sau care este oare. Privind în urmă, am observat un tipar care se repeta. Fostul a avut fix acelaș viciu numai că mult mai mult dus la extrem. Și atunci îmi dau seama că defapt problema este la mine și defapt nu la el. Îmi spun în sinea mea că aleg să îl accept cu toate ale lui și bune și rele. Desigur că asta nu înseamnă că acest viciu este bun și că îi face bine. Dar înseamnă că eu nu îl pot schimba pe el dacă el singur nu își dorește schimbarea. Căci așa cum spuneam schimbarea nu poate veni decât din noi înșine. Singurul lucru pe care îl pot face este să mă rog la Dumnezeu să îl ajute să înțeleagă că își face rău singur cu mâna lui.

În cele din urmă aleg să îl accept și să îl iubesc, să nu îl mai critic și sa nu îl mai judec. Dacă noi toți ne-am ghida după princiul „Ce ție nu-ți place altuia nu-i face” ce bine ar fi. Încelepciunea populară știe multe, de am învăța ceva din aceasta poate ar fi bine.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.